Analiza pieței produselor BIO din România

//Analiza pieței produselor BIO din România

Analiza pieței produselor BIO din România

  1. Introducere

Agricultura ecologică reprezintă o modalitate modernă de cultivare a plantelor şi de creştere a animalor, fără a folosi orice fel de fertilizanţi, pesticide sau diverite substanţe care modifică stimuli de creştere[1]. Produsele bio[2] sunt acele produse care au în componența lor doar ingrediente organice, cărora nu li s-au adăugat alte produse chimice cum ar fi pesticide, fertilizatori sintetici sau organisme modificate genetic, fie că vorbim de produse alimentare sau nealimentare. BIO reprezintă produse certificate şi conţin ingrediente ecologice în proporţie de minimum 97%. Aceste produse se pot obţine doar prin respectarea unor standarde stricte, acceptate şi folosite în toată lumea.

Frecvent, se pune întrebarea de ce sunt importante aceste produse bio. Un motiv întemeiat de a consuma aceste produse ar fi faptul că ele conţin cel puţin 50 % mai multe vitamine, minerale enzime şi fitoelemente spre deosebire de cele convenţionale.Deasemenea, rolul principal al agriculturii ecologice ar fi producerea de hrană mult mai sănătoasă şi curată, benefică pentru organismul nostru, precum şi pentru  dezovltarea şi conservarea mediului înconjurător.

  1. Caracteristici şi beneficii ale produselor bio

Produsele ecologice au în vedere un ansamblu de caracteristici şi beneficii, destinate atât consumatorilor cât şi producătorilor:

  • absenţa substanţelor chimice, poluante (pesticide, substanţe sintetice): sunt dăunătoare mai ales corpului nostru şi pot polua mediul dacă sunt folosite o perioada îndelungată;
  • calitate nutriţională: spre deosebire de alimentele normale, cele ecologice au o cantitate mai mare de nutrienţi, un nivel mai ridicat de antioxidanţi şi minerale esenţiale;
  • protecţia animalelor: ingredientele provenite de la animale sunt acceptate doar dacă sănătatea acestora nu a fost afectată (ouă, lapte, miere etc);
  • salvarea mediului înconjurător: prin modul de producţie a acestora echilibrul natural nu este afectat;
  • produsul cosmetic biologic este foarte benefic: prin ingredientele sale active foarte importante pentru organismul nostru.
  1. Caracteristicile pieţei produselor bio din România

Toate produsele bio sunt făcute din ingrediente curate, aşa cum le-a lăsat natura, fără intervenţia chimiei alimentare. Aşadar, acestea conferă pieţei de desfacere anumite caracteristici printre care enumerăm:

Piaţa BIO din România este generată în primul rând de ofertă deoarece prezenţa produselor pe piaţă trezeşte de fapt, interesul consumatorilor. Formarea pieţei româneşti presupune de fapt schimbarea unor mentalităţi şi stiluri de viaţă, eforturi în direcţia educării şi informării, având în vedere că este vorba de produse noi pentru români, cu caracter special.

Problema cea mai mare a pieţei româneşti de produse ecologice este că nu există un număr suficient de procesatori. Materia primă românească este exportată în cea mai mare parte (90%), produsele sunt fabricate în străinătate şi se întorc în ţară de patru ori mai scumpe.

Alimentele bio sunt mai scumpe decât cele convenţionale (peste tot în lume), datorită următoarelor motive: ingredientele utilizate în producţia produselor sunt mult mai scumpe şi mai greu de procurat, forţa de muncă necesară este mai numeroasă, trebuie respectate foarte multe standarde, cele mai multe produse organice sunt comercializate doar în magazine Bio, recolta obţinută este cu 20-50% mai mică decât în cazul agriculturii tradiţionale etc.

Alimentele biologice au un termen de valabilitate mai mic decât alimentele obişnuite, deoarece nu conţin aditivii alimentari de sinteză – conservanţii, coloranţii, agenţi de rapiditate, de îngroşare. Conservanţii chimici sunt înlocuiţi cu conservanţi naturali, acidul lactic, de exemplu. Lipsa conservanţilor face ca salamul, laptele fermentat biologic să se altereze mai rapid. Pentru a se conserva, unele alimente sunt tratate termic.

Gama de produse este mult mai restrânsă decât în cazul pieţei produselor normale. Cele mai cumpărate produse bio sunt cele alimentare (ouă, carne, lapte, băuturi alcoolice, legume fructe) şi o gamă destul de restrânsă din cele nealimentare (produse cosmetice în special şi produse de curăţenie).

Principalele canale de vânzare a produselor BIO în România sunt: vânzări de la poarta fermei; vânzări în pieţe sezoniere; retail tradiţional – magazine specializate; retail modern – hipermarketuri, supermarketuri, magazine de tip cash&carry; magazine on line

Majoritatea producţiei de produse bio româneşti se duce la export (90%). România duce o lipsă acută de procesatori canalizaţi pe acest domeniu. Cererea din ce în ce mai mare şi lipsa procesatorilor în ţară determină produsul ecologic brut să urmeze rute externe, doar o mică parte dintre alimentele de acest tip găsindu-şi loc pe piaţa internă.

Consumul de produse ecologice reprezintă în România 2% din totalul alimentelor şi se preconizează o creştere moderată în următorii 5 ani. Această cifră se explică prin preţul mai mare al acestor produse (menit să compenseze pierderile de producţie faţă de agricultura convenţională).

  1. Preferinţele consumatorilor de produse bio

Pentru a putea cunoaşte măsura în care consumatorii preferă şi consumă aceste produse, am întocmit un studiu pe bază de chestionar la nivelului localităţii Drobeta Turnu Severin. Cercetarea se bazează pe o anchetă orală (faţă în faţă) în rândul consumatorilor acestui oraş, anchetă având ca instrument metodologic chestionarul.

Populaţia cercetată a fost alcătuită din populaţia oraşului Drobeta Turnu Severin (86 475 locuitori în 2011, data ultimului recensământ al populaţiei)[3], extrăgându-se un eşantion reprezentativ de 399 subiecţi. Cercetarea are un nivel de încredere (probabilitate) de 95% si o eroare de ± 5% şi s-a realizat în perioada 15 februarie – 15 martie 2014. Eşantionul s-a stabilit[4] prin aplicarea selecţiei aleatoare simple, utilizând metoda bilei nerevenite, pasul de eşantionare fiind fiecare al cincilea client care a trecut prin faţa operatorului de interviu.

Punctele de culegerea a datelor s-au stabilit în principalele centre comerciale ale oraşului menţionate, şi anume: Piaţa Mircea, Piaţa Crihala, Piaţa MEVA câteva supermarket-uri importante (Penny, Lidl şi Profi) şi 3 hypermarket-uri (Cora, Carrfour, Kaufland).

Pentru început s-a derulat o anchetă – pilot în rândul a 25 persoane, pentru a se verifica dacă întrebările sunt bine formulate, iar cumpărătorii pot răspunde la ele cu uşurinţă. În urma acestei anchete nu s-au constatat dificultăţi în completarea chestionarului, drept pentru care s-a trecut la administrarea chestionarelor operatorilor de interviu pentru întregul eşantion. Chestionarul elaborat[5] pentru aflarea opiniei consumatorilor se completează o singură dată de către o persoană intervievată şi conţine 20 întrebări, dintre care 5 sunt întrebări de identificare.În cazul în care persoana ce trebuia intervievată nu a dorit să completeze chestionarul, s-a trecut la persoana imediat următoare.

Prima întrebare de identificare s-a referit la vârsta persoanelor intervievate, constatându-se că 4,51% sunt persoane de până la 20 de ani, 30,33% persoane între 21 şi 35 de ani, 39,85% între 36 şi 50 ani, 13,53% între 51 şi 65 de ani, restul de 11,78% persoane trecute de 66 de ani.

O altă întrebare s-a referit la sexul persoanelor chestionate, observând din centralizare o preocupare mai mare a femeilor pentru efectuarea cumpărăturilor (63,16%), ele fiind şi cele care decid în cea mai mare măsură cu privire la structura şi dimensiunea acestor cumpărături.

Referindu-ne la categoriile de venituri, cea mai mare parte a respondenţilor deţin venituri de până în 700 lei (44,11%), doar 15,79% dintre persoanele chestionate obţinând venituri de peste 2000 lei. Acest fapt se datorează puterii scăzute de cumpărare din acest oraş, diminuării salariior din perioada de criză economică şi reducerilor de personal din ultima perioadă de timp.

Fiind un oraş cu un centru universitar dezvoltat, majoritatea respondenţilor deţin studii universitare şi liceale (45,61% respectiv 38,60%), doar 3,76% având studii gimnaziale.

Referindu-ne la ocupaţia persoanelor chestionate, observăm următoarea structură: 50,88% angajaţi/salariaţi, 19,30% studenţi, 8,52% şomeri, 17,29% pensionari, 2,51% casnice.

Citeste aricolul complet aici

By | 2018-09-10T11:28:54+00:00 septembrie 7th, 2018|Categories: Antreprenoriat|0 Comments

About the Author:

Leave A Comment